Mama si copilul Stiai ca?

Adolescenta–partea a 2-a

Aceasta parte din capitolul “Adolescenta se refera la deficitul de comunicare adolescent- partinte.

Vine o vreme cand copilul tau dragut, cu chipul senin si gingas, care insenineaza incaperea doar cu simpla lui prezenta, se transforma, brusc, in alta persoana. Nu mai are chef de vorba, a uitat sa zambeasca, nu vrea sa mai povesteasca nimic despre el, se inchide repede in camera lui, trantind usa. Zambetele se transforma in ochi dati peste cap, brusc e furios pe toata lumea, nimic nu ii mai convine. Cand incepe, totusi, sa povesteasca ceva, e agresiv. Vrea sa aiba intotdeauna dreptate si vrea sa aiba intotdeauna ultimul cuvant. Nu vrea sa mai asculte nimic. Nu ii mai poti spune ceva fara sa il scoti din minti. Pe scurt, comunicarea cu adolescentul de acasa devine, practic, imposibila.

adolescenti5

Incercati sa intelegeti ca atitudinea lui este o incercare de a-si manifesta independenta. Are impresia ca, daca te asculta, inseamna ca ti se va supune. Si, cu totii stim, ca adolescentii vor sa fie orice, numai supusi nu. Vrea sa nu mai fie tratat ca un copil. Atunci cand nu mai are argumente, prefera sa incheie orice discutie. Pentru ca nu stiu cum sa-si controleze limbajul, si nu-si poate stapani propriul corp, mormaie diverse onomatopee si foloseste un limbaj nou, pe care noi, parintii, il consideram de neinteles.

Adolescentul nu constientizeaza care sunt consecintele vorbelor sale si nici nu intelege importanta modului in care se adreseaza unui adult. Vrea sa aiba un loc secret, in care gandurile si sentimentele lui sunt la adapost. Tocmai de aceea refuza sa vorbeasca despre ceea ce simte, ii este teama sa se destainuie. Iar, atunci cand o face, este stangaci si se exprima anevoios, tocmai pentru ca ii este frica sa nu raneasca sentimentele celuilalt. Si, pentru ca nu stie cum sa iti vorbeasca fara sa te raneasca, alege sa taca.

adolescenti4

Daca observi ca ii este greu sa inceapa un dialog, s-ar putea sa creada ca este de datoria ta sa incepi dialogul. Tocmai de aceea este de preferat sa continuam sa facem activitati impreuna, cum ar fi vizionatul unui film, o cina la un restaurant, putem chiar 0sa ascultam muzica impreuna, alegand, fiecare, pe rand, cate o melodie, putem vedea un meci impreuna. O modalitate buna de a incepe o conversatie cu el este un compliment. Daca incepi o discutie cu o intrebare care va duce la un conflict, de genul “De ce nu ti-ai facut curat in camera?” sau “Tu nu ai teme de facut?”, sansele de a avea o conversatie decenta cu el sunt aproape egale cu zero. Daca este ironic si sarcastic, nu adopta aceeasi atitudine ca si el., nu-l provoca in acelasi mod. Masoara-ti cuvintele, respira adanc si gandeste-te bine inainte de a spune ceva. Daca este nevoie, ii poti critica felul in care se comporta, dar nu-l critica pe el, ca individ. Fa-l sa inteleaga ca pe tine te-a deranjat un comportament, nu te deranjeaza el, ca persoana. Nu-i spune niciodata ca “nu e bun de nimic”. Sau, surpinde-l facand haz de necaz. Cu siguranta nu se va astepta la asta din partea ta, schimbarile de ton sunt surprinzatoare si, de cele mai multe ori, eficiente. Ajuta-l sa isi indrepte greaseala, nu-i face morala, oricum nu te asculta.

Traim in epoca in care mesajele scrise sunt o modalitate usoara de comunicare pentru toata lumea. Surprinde-l si scrie-i ceva! Comunicarea in scris il va ajuta sa se exprime mai usor, fara sa aiba emotii si fara sa fie coplesit de reactiile si atitudinile tale.

adolescenti6

Daca nu deschide nicio cale de comunicare cu tine, macar asigura-te ca vorbeste, totusi, cu cineva, cu un prieten, cu un bunic, poate cu unul dintre prietenii tai. Daca nu poate sa comunice cu nimeni, poate ca e cazul sa ceri sfatului unui psiholog.

Oricum ar fi adolescentul tau, nu te da batut, varsta asta nu tine o vesnicie, se va termina la fel de brusc cum a inceput si va iesi soarele si pe strada ta!